Stilul arhitecturii în Moldova
Pentru români, bizanţul pezintă antichitatea, legătura cu marea tradiţie clasică greco-romană şi solidaritaea, ca geneză arhitecturală, cu civilizaţiile occidentale. În această ordine de idei, studiul artei şi al arhitecturii bizantine are o importanţă deosebită.
Arta bizantină a influienţat arhitectura ecleziastică din multe state, în special cea din ţările balcanice, din Moldova, Armenia, Georgia, Rusia, Ucraina, etc. Spre monumentele arhitecturale sfîrşitului perioadei bizantine pot fi incluse biserici şi mănăstiri din Basarabia (“Biserica Adormirii” din Căuşeni, “Biserica Adormirii, din complexul monastic de la Căpriana” etc.). În Principatul Moldovei, arta bizantină a pătruns prin filiera Greacă, prin călugării de pe muntele sfînt Athos, cu care se stabiliseră legături încă de pe timpul domniei lui Ştefan cel Mare. Încă din sec.X, după fondarea mănăstirii “Lavra” (963), muntele Athos devine centrul creştinismului ortodox şi al artei religioase bizantine. În pictură, stilul bizantin fusese prezentat prin diverse mozaicuri, fresce, icoane, miniaturi-figuri ascetice de ţinută rigidă, culori vii şi fond aurit, prin lipsa perspectivei şi a volumului imaginar. Elementele specifice a stilului bizantin întîlnim în picturile “Bisericii Adormirii” din Căuşeni. În perioada dominaţiei cruciate (1204-1261) meşterii bizantini au desfăşurat o amplă activitate în ţările balcanice. Tradiţiile arhitecturii bizantine au ajuns să influienteze construcţiile de cult din stînga şi din dreapta rîului Prut. Un merit deosebit în propagarea culturii ecleziastice bizantine i-a revenit calugarului Grigore Timblac (1364-1418) care, pe timpul domniei lui Alexandru cel Bun, a exercitat funcţia de sol al Principatului Moldovei la Constantinopol (1401). Grigore Timblac a reînoit relatiile dintre biserica moldovenească şi patriarhia Constantinopolului. S-au păstrat şi azi monumente ecleziastice care poartă amprenta culturii şi artei bizantine sau a altor culturi. Aşadar, monumentele arhitecturale din Republica Moldova întrunesc caractere şi principii asemănătoare cu cele bizantine, îmbină motivele arhitecturii bizantine cu trei abside, expuse în plan de tip cruciform central, cu elemnte gotice în decorul fundaţiei: nişe-firide, cu motive de arc vertical. Vis-a-vis de alte regiuni din Europa centrala sau occidentala, Moldova medievală constituie o arena de permanente acţiuni militare. Din aceste considerente, complexele monastice din Moldova medievală (“Moldoviţa”, “Suceviţa”, “Putna”, “Căpriana”, etc.) îndeplinesc şi funţia defensivă, păstrându-şi şi alte funcţii. În arhitectura lor se observă elemente constructive balcano-bizantine: plan patrulater regulat cu turnuri de colt rectangulare; ansamblu trainic consolidat; ziduri masive cu substrucţie de lemn; şanţuri de aparare şi poduri basculante. Ca şi în alte state balcanice, mănăstirile Moldovei erau amplasate în locuri pitoreşti, greu accesibile, departe de civilizaţie. Originalitatea arhitecturii Moldovei o constituiau tradiţiile autohtone ale artei decorative vechi. Arhitectura bizantină a influienţat puternic compozitia bisericii moldoveneşti. Făcînd o paralela între biserica moldovenească cu trei abside şi biserica monotipică bizantină putem stabili elementele lor specifice. Astfel, arhetipul bizantin are absidele aproape egale, în timp ce absidele de nord şi de sud ale bisericilor moldoveneşti sunt mai mici decât absida estică; arhitectura ecleziastică bizantină foloseste planul de tip cruciform centric, pe când cea moldovenească oferă primatul structurii planimetrice cruciforme longitudionale. Istoria artei din Basarabia nu poate fi studiată fară cunoaşterea artei bizantine. Spiritul bizantin e prezent în expresiile sale plastice. Datorită influienţei stilului balcano-bizantin arhitectura ecleziastica din Basarabia a atins perfectiunea propriilor structuri planimetrice şi de volum. Acest fapt a condiţionat armonia şi frumuseţea bisericilor din ţinut. Stilul bizantin a avut rezonanţe în arhitectura ecleziastica din Moldova şi în perioada tardivă. Este evident că tradiţiile şi motivele arhitecturii bizantine provin din tradiţiile clasice, suprapuse peste structura religioasă creştină. Deci, arhitectura Moldovei împrumută de la cea bizantină structura planimetrică a bisericilor
